Spin de Trandafir [chapter 33]

Am incercat dupa aceea sa combinam literele, sa adunam apoi cifrele corespondente, sa le scadem, inmultim si impartim. Nici unul din rezultate nu era codul care deschidea seiful. Acest lucru era frustrant, de-a dreptul innebunitor, mai ales pentru mine, care eram sigur ca sunt aproape de a-l descoperi. Insa, incepusem sa cred ca o sa clachez. Imi venea sa renunt. Mai ales dupa ce ma uitam cate combinatii diferite una de cealalta, incercasem. Eram complet stors de energie. Aveam senzatia ca daca nu mananc sau beau ceva, cat mai curand, o sa lesin...Pana cand nu am mai rezistat, si i-am spus Fabianei ca ar fi bine sa se duca sa cumpere ceva de mancare...
-Iti e foame?...intrebase Fabiana, aranjandu-si nitel parul, lasandu-si fata in jos.
-Da, nu prea mai rezist...
-Ok. Atunci o sa ies sa iau ceva.
-Bine. Eu o sa mai caut. Poate gasesc ceva.
-Asa sa faci, si m-a sarutat usor si rapid, apoi a plecat.
Ramanand singur, am inceput sa ma gandesc din nou la orice mic detaliu ce poate mi-a scapat. Orice detaliu, putea sa-mi deschida cu alte cuvinte acel seif. Merita sa reiau totul de la inceput. Asta daca mai rezistam. Culmea era, ca de cate ori cuvantul „seif” imi strafulgera mintea, de-atatea ori imi si puneam intrebarea: Oare ce e in el? Curiozitatea ma omora...
Toate aceste intrebari, ma macinau. Ma rodeau atat de tare, in cat imi venea sa-mi smulg parul. Incetul cu incetul incepeam sa vad dublu, iar sirurile de cifre ce se perindau prin capul meu, ma ameteau si mai tare, dandu-mi o stare ciudata. Pana cand, o alta idee mi-a trecut prin cap. Si incepusem astfel sa vorbesc cu mine...Poate am folosit-o deja, iar mintea imi juca feste. Dar nu era folosita...
-Ce-ar fi daca, din acest cod „spin de trandafir”, nu pastrez decat primele litere ale fiecarui cuvant, si anume s, d, t? Acest ansamblu de litere si cifrele corespondente...poate combinatia acestui ansamblu ma duce mai departe decat m-au dus toate celelalte combinatii...Merita sa incerc!
Fara sa mai zabovesc, am inceput sa caut disperat foaia pe care insiruisem literele in ordine alfabetica si apoi le numerotasem. In sfarsit, o gasisem. Intrase cumva sub masina, chiar langa roata dreapta din spate. M-am uitat cu atentie pe foaie, am incercuit literele „s” , „d” si „t” si numerele corespunzatoare 19, 4 si 21. Grozav!
-19421...19421...asta sa fie codul?
M-am indreptat catre seif, si cu mare precautie, am invartit acea rotita pana in dreptul lui 1, apoi 9 si tot asa pana cand am terminat cifrul, asta nu fara a-mi musca buzele si a tremura de emotii.
Nu a trecut mult si am auzit un sunet carea parea sa fie aprobator si un led verde, micut, aprinzandu-se deasupra manerului. Sa fie oare posibil? Am reusit? Da! Am reusit! Seiful s-a deschis!
Am apucat cu atentie manerul si am tras precaut pentru a-mi potoli curiozitatea covarsitoare...Nu am apucat insa sa vad ce se afla in interiorul seifului, ca dintr-o data am simtit parca un fel de izbitura zdravana si o durere agonizanta...