luni, 20 februarie 2012

Nu mai e ce-a fost!

In marele si mult asteptatul sfarsit, pot spune ca s-a terminat. Asta, nemaitinand cont de nimic ce s-a intamplat in timpul sau inainte de... S-a terminat sesiunea, iar mintea mea parca da semne ca vrea sa ia o pauza. Sete de repaos! Ma saturasem, ma plictisisem, ma enervasem, eram sa ma autodistrug...exagerez cumva? Stai asa! Cui ii pasa? Mie nu. Nici tie, cititorule, daca esti pe acolo pe undeva, si te ascunzi de frigul ori mormanele de zapada...Asa ca... In sfarsit, pauza, relaxare...vacanta!
Cu toate astea, nu stiu de ce, sau poate ca stiu...am asa o oarecare amaraciune in suflet...Totul pare schimbat, aproape radical. Totul e refacut, reformulat, revizuit, spre nedumerirea mea sincera... Totul pare sters. S-a schimbat parca acea sclipire, acea scanteie exuberanta. Ceea ce e acum...e decat un nonsens agresiv. Nu mai e ce a fost. Si acum vin sa dezmint ce am mentionat mai sus... Nu imi este sete de repaos, vreau sa iau totul de la capat... Doresc asta atat de mult...