Spin de Trandafir [chapter 26]

A doua zi, desi in sila, am iesit din camera, si m-am intors, ce-i drept, destul de rapid, cu un buchet de trandafiri rosii pentru Fabiana. In centru, se afla, strategic si simbolic, unul alb. Nu-i luasem niciodata flori. M-am gandit ca era cazul.
Ma asteptam sa revina la mine. Mai exact, eram sigur ca va veni. De aceea ma si pregatisem.
Am tot asteptat-o vreo ora, apoi primesc un mesaj, prin care mi-a transmis, scurt, ca in 5 minute e la mine. Eram incantat. Ceea ce, era neobisnuit pentru un individ de obicei deprimat.
5 minute am mai stat, iar ea a aparut, dar afisa o indispozitie oarecum ingrijoratoare. Poate era doar obosita. I-am daruit buchetul acela urias de trandafiri.
-Acestia sunt pentru tine!
Un pic surprinsa, si vizibil obosita, abia a mimat un „multumesc”, care pentru mine, a fost insa mai mult decat suficient, desi sperasem la un raspuns mai dulce. Dar poate eram prea romantic. Poate visam ceva ce nu era acolo. Sau poate se epuizase odata cu oboseala acumulata. Eram putin dezamagit de faptul ca o vedeam pe Fabiana fara chef de viata. Pentru mine, ea reprezenta un fel de simbol al energiei. Exulta aproape din orice lucru marunt ce-i putea reda un zambet. Iar prin exuberanta ei, traiam si eu. Ea era acel strop de fericire din viata mea, imi umplea golul din inima, si-mi anima acel pat gol si trist. Incetul cu incetul se infiltrase adanc in sufletul meu, iar acum, aproape ca nu-mi puteam concepe viata fara ea.
In cele cateva secunde care s-au scurs in care eu am gandit toate acestea, Fabiana si-a trecut degetul aratator al mainii drepte, printr-un spin de trandafir, si imediat sangele si-a facut aparitia, prelingandu-se usor pe mana ei fina...Scosese un mic tipat, ce m-a readus cu picioarele pe pamant.
Dupa ce i-am pansat degetul ranit, am sarutat-o de cateva ori, primind un al doilea „multumesc”, de data aceasta unul mult mai intens, pentru ca odata cu el, varsase si o lacrima. La vederea acesteia, am simtit un fel de gheara ce ma sfasia din interior. Atat de dureros. Ironic se zgariase tocmai in cel alb. Incercase sa-i aseze intr-o glastra, iar cel alb, se dovedise mai rebel.
Iarasi ironic. Ma zgariasem si eu intr-un trandafir, acum ceva timp, doar ca era rosu. La Brasov, la tatal meu, erau de asemenea trandafiri, pe care Fabiana ii admirase. Biletul primit de la Stelian, continea mesajul „spin de trandafir”. Acum, ea se zgariase in trandafirii cumparati de mine. Peste tot parca, apareau acesti trandafiri...