Oare are sens să ne imaginăm o lume mai destrăbălată decât cea de azi? Convingerea că lumea era la fel ca acum în urmă cu secole nu o să mi-o răpească nimeni. Singura distincție e dată de mijloacele de a materializa destrăbălarea cotidiană.
Oamenii de ieri nu erau cu nimic mai buni sau mai morali decât cei de azi. Atâta doar, că le lipseau mijloacele de informare și nu puteau înflori (colectiv) la fel ca acum în ceea ce privește (i)moralitatea.
Pelicula Quills, realizată în 2000, de nume ilustre ale cinematografiei internaționale promovează tema depravării sub toate formele ei, redând cu fidelitate episoade marcante ale Marchizului de Sade. Există și momente ficționale menite să evidențieze biografia enigmaticului marchiz, dependent de scris, de amor sub toate formele lui, de o atitudine trufașă. Talentat și pervers, imoral și sadic, personajul reprezentat în film ne cucerește prin replicile geniale, dragostea față de creație literară (sunt emblematice scenele în care își scrie operele pe propriul costum sau chiar pe lenjeria de pat, dovedindu-și ingeniozitatea prin combinarea unor obiecte simple menite să joace rol de pană de scris și cerneală ). Geoffrey Rush și Kate Winslet interpretează magistral persoane din Franța sfârșitului de secol XVIII.
Adevăratul marchiz nu se deosebește prea tare de personajul principal al filmului, potrivit surselor biografice. Penele lui sunt la fel de sadice și perverse, dând naștere unor lucrări inițial cenzurate din pricina tematicii și mai ales al stilului literar.
Operele lui sunt brutale, violente, marchează desprinderea totală de stilul dulceag al clasicismului :
„Și în acest timp, Rodin, foarte emoționat apucă mâinile fetei le leagă în sus de inelul unui stâlp aflat în mijlocul camerei de pedeapsă. Julie nu mai are nici o apărare... niciuna... în afara frumosului căpșor ce se întoarce galeș spre călăul său, a nemaipomenitului păr răvășit și a lacrimilor care-i scaldă chipul cel mai frumos din lume... cel mai blând... cel mai atrăgător.”
(citat din "Justine")
Bravii cititori care vor să-l descopere pe acest controversat autor sunt invitați să citească oricare din operele: O sută douăzeci de zile ale Sodomei (1784), Justine (1791), Filozofia în budoar (1795), Crimele amorului (1800) sau antologia de povestiri intitulată Crimele Iubirii.
Vizionare/Lectură plăcută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu