[chapter 13]
Dupa o discutie linistita, Fabiana a lansat bomba, care a distrus orice fel de liniste.
-Auzi, ce ascunzi tu in sufragerie?
Ma pusese intr-o incurcatura teribila, iar sincer sa fiu, ultima picatura de cafea, am sorbit-o cu un imens nod in gat. Nu stiam cum ar trebui sa ma eschivez...
-Pai...nu e cine stie! De fapt nu ascund nimic...
-Ba da! Aseara ai spus ca nu am ce sa vad acolo, dar mi-am dat seama ca ascunzi ceva!
-Ce as putea sa ascund?
-Nu stiu inca ce, dar e ceva...Vreun fel de biblioteca sau vreo colectie uriasa de CD-uri cu trupe din anii '80?
-Aaahh, nu...ce?
-Colectie de DVD-uri cu filme care au facut istorie?
-Stai...nu, nu...
-Stiu, o colectie de filme deocheate!
-Ce? Nu! Cum sa am o colectie cu...offf. Nu am colectii!
-Inteleg...Dar tot e ceva ce ascunzi!
-Fabiana...ai prea multa imaginatie...
-Atunci spune-mi!
Norocul meu a fost ca exact in acea clipa, telefonul meu a inceput sa sune.
Era Gabriel. Am raspuns rapid, ca sa evit sa dau un raspuns concret cu privire la suspiciunile Fabianei!
-Alo!
-Salut Mihai. Te-am sunat ca sa-ti aduc aminte de plic. Te-am deranjat?
-Nu, nu, absolut deloc!
-Ok! Atunci, drum bun! Sa duci plicul unde trebuie e important pentru mine!
-Da, o sa fiu acolo! Nu-ti face griji!
-Multumesc inca odata!
-Pentru putin! Am inchis, m-am uitat nitel la telefon, si apoi la Fabiana care deja ma privea intr-un mod cat se poate de dubios, de parca as fi vorbit cu vreo alta femeie. De aceea nu m-am putut abtine sa nu intreb...
-Ce?
-Inca ai un raspuns de dat...
-Dar...e o poveste lunga!
-Am timp!
Spre surprinderea mea, ei tot de acel raspuns ii ardea. Dar m-am folosit de faptul ca am fost apelat de fratele meu, cum ca trebuie sa ajung in Brasov, sa duc un plic la cineva anume! Prin urmare nu aveam timp sa-i spun toata povestea! Am rugat-o frumos, sa amanam discutia! A acceptat propunerea cu usurinta, asa ca am inceput sa ma pregatesc de plecare...
-Vin si eu? ma intrebase ea dintr-o data!
-Mmm...da. Poti veni!
Nice my friend ! Toate cele bune !
RăspundețiȘtergere