"Blestemul din Cherrywood", [part V - final part]

Partea a IV-a -> "Blestemul din Cherrywood", [part IV]

Capitolul 9 - Umbra fara suflet

Sunt satul de aceasta stare pe care o am. O zi intreaga am simtit diferite stari sufletesti, ce m-au epuizat fizic, dar si psihic. E noapte, ar trebui sa trag un pui de somn, alaturi de Samantha, dar ochii nu mi se inchid sub nicio forma...Sunt prea presat de tot ce s-a intamplat. Efecte post-traumatice? Gandesc prea mult, intotdeauna gandesc prea mult...urasc asta. Sunt o fire extrem de lucida, tot timpul gandind inainte de a face ceva, si intotdeauna gandind prea mult dupa ce am facut acel ceva.
E intuneric. Stau in pat, pe jumatate invelit, langa sotia mea. Incerc sa-mi dau seama daca ea doarme. Apoi, ma dezvelesc usor, fara zgomot si ma ridic. Ies din camera, si ma duc pe balcon, sprijinindu-ma cu spatele de perete. Ridic privirea-mi goala spre cerul senin si impanzit de stele. In partea sud-estica vad o semiluna si un luceafar de o frumusete rara, ce-mi lumineaza chipul.
Obisnuiesc sa mai privesc cerul, dar acum, il privesc indurerat, cu speranta iluzorie ca totul se va rezolva de la sine, ca e doar un vis sau...doar ceva trecator. Am ajuns sa cred ca toata viata mea s-a dus, a trecut, iar eu am trait doar in iluzii si minciuni, ca tot ceea ce am facut pana acum, a fost in zadar iar eu am trait doar ca sa fac umbra pamantului...Numai am am nimic. Absolut nimic.
Oftez adanc, coborandu-mi privirea catre pamant. Apoi, aproape cu lacrimi in ochi, ridic din nou privirea si vad o stea cazatoare... Atat de frumos...Am inceput sa savurez pana si cele mai minuscule detalii din viata umana...O adiere usoara, dar rece, imi reaminteste ca trebuie sa iau o decizie importanta. Ce urmeaza sa fac? Samantha si Bryan nu vor putea trai cu un sot si tata fantoma. Trebuie sa plec. Ma duc inapoi in hol, scotocesc intr-un sertar al bibliotecii si gasesc un creion si o bucata de hartie...Las un bilet pentru Samantha...
Incerc sa ma abtin sa nu plang, ma imbrac in haine ocazionale, si ma hotarasc sa plec...Ies din casa, mai arunc o ultima privire ferestrelor si casei in ansamblu, si pornesc la drum, drum necunoscut, care nu stiu unde ma va duce. Sunt ca un lup singuratic ce a plecat in cautarea prazii prin pustia padure siberiana. Sunt doar o umbra, o umbra fara suflet, ce hoinareste neincetat pe strazi pustii, fara tinta...Sunt o umbra...