"Blestemul din Cherrywood", [part III]

partea a doua -> "Blestemul din Cherrywood", [part II]

Capitolul 5 - Intalnirea

Murisem iar eu eram constient de acest lucru...este un lucru complet sinistru...nu am crezut ca asa ceva este posibil, defapt nu m-am gandit vreodata ca o sa mor la 27 de ani. Ma simteam complet distrus, fara niciun punct de sprijin, fara glas, fara putere, fara o minte lucida, fara absolut nimic...eram pe lumea cealalta iar in lumea aceasta nimeni nu ma cunostea.
Dintr-o data imi aduc aminte de Samantha, si mi-am zis ca trebuie neaparat sa o vad...
Am ajuns cat de repede am putut oprind masina putin mai departe de casa, si am ciocanit la usa, imi raspunde sotia mea sau cel putin asa credeam ca e...
-Samantha...Samy, ah, uh, ai vazut, la televizor, eu, in accident...ammm, stirea?!?
Cu niciun chip nu puteam sa controlez ce cuvinte imi ieseau din gura, si imi venea sa-mi dau pumni in cap pentru asta. Apoi o aud raspunzand.
-Ma scuzati, dar nu va cunosc, si ce cautati la mine la ora 8 dimineata?
-Cum sa nu ma...cunoasteti? (am raspuns iritat pentru o secunda, dandu-mi apoi seama ca eram un nimeni acum.)
-Nu, nu va cunosc...
-Sunt...o ruda foarte, ammm, foarte apropiata a lui Randy, uh, sotul dumnevoastra.
(nu imi venea sa cred ce pot scoate pe gura, imi venea sa-mi smulg limba! Ma simeam practic un strain in propria-mi piele!)
-Ruda apropiata? Mi se parea mie ca semanati cu el...dar...
In sfarsit, un prim indiciu...sotia mea putea sa regaseasca similaritatile dintre Randy Gunnarsson si stafia lui...ca sa zic asa.
-Sunt Alex Hammond. (nu m-am putut gandi la un alt nume, patetic.)
-Incantata de cunostinta, Alex.
Mi-a revenit intr-un final culoarea in obraji si capacitatea de a vorbi!
-Ma tem ca nu veti fi atat de incantata cand o sa aflati ce s-a intamplat. Da-ti drumul pe Canalul 7 de stiri.
Sarmana de Samantha, putin speriata si confuza, m-a invitat in casa, iar apoi deschide televizorul pe Channel 7. Jurnalul de stiri de dimineata tocmai luase sfarsit, dar incepeau Stirile de la ora 8.00!

Capitolul 6 - Samantha

Prima stire a fost chiar despre teribilul accident ce a avut loc acum doua ore in St. Louis, la intersectia strazilor Cherrywood si St. George, dintre un BMW M3 in care se afla un anume Dave Culligan si un Lamborghini Murcielago in care se afla Randy Gunnarsson. Se specifica de asemenea faptul ca soferul BMW-ului e ranit destul de grav iar celalalt a murit la spital.
Pe masura ce am ascultat aceasta stire ma uitam intruna la chipul sotiei mele, care se schimba necontenit, trecand de la confuzie la infrigurare, de la infrigurare la spaima si de la spaima la socul puternic ce l-a suferit la auzul cuvantului "mort". In acel moment am auzit un strigat de durere care aproape mi-a spart timpanele, iar apoi vad ochii inecati in lacrimi ai Samanthei.
Atunci am realizat cat de mult ma iubeste Samy si cat de mult am reusit eu s-o supar, atat pe ea cat si pe fiul meu, Bryan, care incepuse si el sa planga din camera alaturata.
Privind-o pe ea, varsand lacrimi, am inceput sa dau si eu frau liber lacrimilor, de aceea m-am ridicat imediat de pe fotoliu si m-am dus s-o imbratisez pe Samy. Am ridicat-o usor de jos, deoarece ramasese in genunchi, pe podea, si am strans-o in brate. Aveam speranta ca nu-mi va vedea ochii inlacrimati, dar prin sufletul meu umblau libere atat de multe sentimente incat nu am reusit sa ma mai abtin.
Pentru o clipa, Samantha s-a oprit din tremurat, isi da drumul din stransoare si se uita cu o totala uimire la mine spunandu-mi vorbele pe care nu am crezut ca o sa le aud:
-Randy!!! Tu esti Randy...Esti Randy nu-i asa? Tu nu ai murit...
Am ramas trasnit la auzul acestor cuvinte, parca reinviasem, ma simteam izbavit. Am inceput sa plang si mai tare imbratisandu-mi sotia, trecandu-mi nasul prin parul ei!
-Samy, cum de ti-ai dat seama? Cum? Te iubesc Samy, te iubesc!
-Deci tu esti...Randy...si eu te iubesc!
Si mi-am unit buzele cu ale ei, intr-un sarut ce a anuntat revenirea la normal.
Dar nu a fost asa...


...
--To be continued--